In alt fel

O zi buna.Aproximativ considerand dimensiunile pe care fiecare si le desfasoara.
Este o situatie de facto ca permisiunea pe care ni-o acordam si mai mult nivel de perceptie si de ce nu si nivelul de inteligenta al fiecaruia.
Se deruleaza acum excesiv de multe evenimente care tind sa devin foarte populiste si sa ofere in mod particular unor anumite segmente temperarea insatisfactiei de moment, iar pentru altii coborarea la niveluri inferioare a cerintelor si dorintelor exprimate sau nu.
Daca poti sa stai si sa observi relaxat ca si persoana aproximativ responsabila aceasta imagine atunci poti cu mare succes sa iti acoperi orice initiativa si exteriorizare prin suprapunerea unei pungi de hartie eco peste tot ce inseamna persoana ta si initiativele personale.
Asistam pasivi sau nu la exprimarea unor concepte de perfectionare, de imbunatatire a parcursului de zi cu zi. Sunt convins de faptul ca teoriile mai mult sau mai putin cunoscute, desenate de experti sau trainer-i impulsivi pe piata dau o culoare extrem de indefinita pe fiecare grup care pastreaz gura usor intredeschisa si adulmeca cu pofta idei si propuneri venite de la o tribuna bine garnisita cu banner-e elegante.
Nu pot accepta formatarea de minti si idei atunci cand mi se citeste de pe hartii si mi se prezinta indicatii cu citate prinse mai mult sau mai putin intre ghilimele. Este extrem de simplu sa iti judeci strada si locuitorii, sa spui oarecum convingator ca unii traiesc cu gandul la urmatoarele ore si mai mult este foarte, foarte simplu sa impachetezi apoi hartiile scrise cu o seara in urma si sa mergi sa incasezi onorariul pentru minunatele vorbiri si scrieri presarate ca mici pansamente pe ranile permanent deschise ale "ascultatorilor".

Cam cat de mult ai nevoie sa intelegi ca exista o limita, fie ea impusa de mediul inconjurator sau delimitata imiaginar de latura de bun simt...? Si cam pana unde poti sa mergi cu indrazneala sa tipi si sa iti prinzi trompeta intre maini si sa sufli extrem de puternic si sa generezi sunete numai de tine intelese?
In jurul tau se spera. Cel putin acest lucru se intampla...Nu intereseaza pe nimeni sa prindem intr-o clema, furata din inventarul altcuiva, foi si vorbe atat de plastice cu "invataminte" pentru "maine"...Toleranta este un sentiment pe care fiecare probabil ni-l dimensionam asa cum ne pricepem mai bine. Dar nu poti sa iti pui in cap si in idei si mai ales in actiuni resemnarea ca nimic nu poate fi facut si sa gasesti nise pe unde sa te strecori si sa viciezi constient persoane nevinovate...Spun nevinovate pentru ca pur si simplu au parcurs pana in acest moment poate o viata in care existau foarte putine criterii de judecata: banii pentru maine, hainele curate din dulap, facturile restante si cele ce vor mai veni, rudele si situatia lor...Si apoi nu mai au timp si nici capacitatea sa reactioneze si sa spuna la randul lor ca este sau nu bine si chiar sa puna degetul pe hartie in loc de semnatura...
Minimalizarea este cel mai la indemana instrument pe care cei "stiutori" il apasa cu insistenta pe slabiciunile pe care fiecare le avem. Suntem oameni si traim printre oameni..Si atunci simiti metalul acela infipt in tine si prima data poate tolerezi, dar la un moment dat este atat de rece si de ascutit incat iti vine sa musti din tine de durere. Nu dau o imagine plastica, dar nu pot sa dau fiecaruia - pentru ca nu sunt un "stiutor" - poza analitica despre cum i se intampla si cum i se manifesta acceptarea in a primi lovituri si dezamagiri.
Atat pot sa spun - deocamdata: nu da vina pe tara asta si nu folosi sintagma "tara frumoasa, pacat ca este locuita". Esti una dintre persoanele rezidente aici, de aici tragi, de aici primesti si aici dai.
Pune-ti in gand ceva constructiv, dar nu limitat si arunca deoparte teama ca nu poti si nu merita si nu esti in stare.
Apoi inceteaza asa putin cate putin sa mai preiei cu mare pofta "spusele" povestitorilor si a micilor iscoditori ascunsi in spatele unor mese sau a unor butoane pe care nu le stapanesc si nici nu le vor stapani poate vreodata. Desfa-l pe cel sau cea din fata ta cu atata pricepere cat ai la indemana. Nu esti cu nimic mai prejos, ci poate doar cu cativa pasi mai in spate, dar nu distanta sau rangul social este ceea ce conteaza pana la urma.
In final...azi...nu gandi o revolutie pentru ca sezonul reactionismului de buzunar s-a dus acolo unde ii este locul...La camara cu micile nimicuri din cutia cea veche de lemn. Fa-ti o parere, pune-ti in gand ca esti si ca poti si vino, cel putin acum, aici si exprima-ti prima data gandul si ideea ta. Mai departe impreuna, atati cati vor fi o sa vedem cam cat putem sa adunam si sa dam sens adevarat si fara tufe de ascunzis pentru ceea ce inseamna sa te manifesti si sa traiesti cel putin ca rezident in Romania.