Despre noi

Inainte sa vina una peste alta / unul este altul lucrurile in preajma acestor Sarbatori la noi, la romani eu unul am cateva ganduri si vorbe - tipic romanesc poate - dar imi vine sa le spun si sa le incondeiez in acest mic chenar al blogului meu.
Am vazut vorbe frumoase spuse in prag de dimineata, mi-am prins curajul in piept si cu sticluta de elixir - a se citi incredere - am dovedit soarelui si oamenilor din jur ca mai stiu sa traiesc. De ce spun asta? Pentru ca era o dulce amorteala, o pregatire subterana de fapte pentru "mai tarziu" care se simtea asa de peste tot.
Sa fie masa bogata, sa fie sarbatoritii de nume bine prinsi in mesaje amabile sau nu, sa nu cumva sa uiti sa iei cutare si cutare lucru...o zbenguiala romaneasca. Tare drag imi este cand ma si ne vedem atat de agitati, de umpluti de noi insine si de cei din jur si nu mai deosebim ce VREM de fapt fata de ceea ce de fapt FACEM.
Fara sa am pretentia ca sunt un om calculat si bine organizat m-am lasat purtat de intamplare. Si am vazut ca atunci m-a ignorat timpul...orele au trecut tacute si cu priviri ascunse pe langa mine...Ce bine a fost cand la prima consultare cu ceasul ne-am mirat impreuna...Am simtit totusi ca ceva lipseste. Lipsea si inca lipseste completarea pe care cred ca fiecare dintre noi o doreste, o mestereste cu mare drag si pricepere si stie - mai ales - cui sa- i potriveasca pe masura totul. Ca asa suntem noi romanii priceputi...sau hai sa nu fie atat de tolerant...unii dintre noi. Stim cand, stim cum si stim cat. Si cei care ai au de invatat asa ceva sunt tot semeni de ai nostri doar ca...au nevoie de noi.
Sa nu care cumva sa va vina vreo idee de a face tabere de priceputi si nestiutori...Nu..Doar ca aceia dintre noi care STIU, au inteles, SIMT, vad si pot OFERI sa vina mai aproape unii de altii si sa spuna cu voce tare sau cu scris remarcabil TOTUL.

Stiu oameni care ne cauta, au nevoie de o punte spre mai departe si noi cei care avem "dubluri" si exces de incredere si intelegere nu vom pierde nimic daca vom construi si pentru restul ceva. Orice. Cat de mic si umpic...Pana la urma cred ca sunteti de acord ca vrem sa le aratam celor cu "ochii inchisi" ca pot fi ALTFEL si au dreptul la acest lucru.
Si mai mult nu este nimic de dat inapoi, nimic care sa fie obscur sau cu dublu inteles. Este sentimentul pe care - si spun de mine ca imi permit - l-am avut de fiecare data cand am dat cu barbia in lucruri dure...Maini, ziduri, umeri. M-am ridicat pentru ca am vazut si am primit de la cel putin un om de langa mine un semn. Si cum nu sunt un super erou cred ca si eu la randul meu pot sa transmit la fel unui om "bruscat" de viata acel semn...acel bilet nestrans intr-o sticla aruncata aievea in valuri...

Asadar ce am scris aici cu multe litere si intelesuri ascunse este un mic manifest de ajutor si de deschidere a sufletului si mintii celor care au pierdut cheia, celor care se tem sa isi spuna pe vorbe si fapte dorintele.

Daca mai sunteti inca unii la fel de ALTFEL ca mine atunci hai sus si priviti. Si apoi vine de la sine.

ATLFEL spus
Eu adrian